De luni cu stângul!

Heia! Am revenit dupa o pauza mai mult sau mai putin lunga. Am fost in concediu sa-mi vad familia ramasa acasa. Trei saptamani au trecut ca gandul,parca mai ieri ma duceam spre aeroport sa iau cursa spre locul inimii numit ACASA. Ce sa-i faci,timpul nu sta pe loc! Mergem inainte cu forte proaspete! Sunt bucuros ca i-am revazut,ca am putut imparti din nou momente frumoase si ca sunt sanatosi cu totii. Daca tara noastra draga ne obliga sa batem la usile strainilor,o facem, ca n-avem incotro. Oricat de greu ar fi si oricat de dureros ar fi , nivelul de trai de aici nu se compara cu nivelul de trai din Romania. Imi pare rau sa o spun,dar acolo se poate merge doar la spart bani. Daca intri intr-un magazin cu 100 lei,iesi fara nimic in cos,nu ai mancare nici pentru ziua in curs,apai pe cateva zile. Pacat , pentru ca exista potential ,dar nu se vrea.

A fost o zi grea,obositoare si plina de peripetii. Aam stat in aeroport 4 ore pentru ca nu aveau avion disponibil. Fie. Am asteptat ca doar ce era sa facem,doar nu puteam pleca pe jos. Ne-am imbarcat,toate bune,au inchis usile,iar cand sa plecam anunta comandatul ca mai stam pe loc alte 40 de minute. Fuck. Dar din nou,ce sa faci,doar nu puteai pleca pe jos,am asteptat cuminti pe scaune desi gura nu ne tacea. S-au scuzat zicandu-ne ca ne ofera o bautura la alegere gratis. Nu aveam de nevoie de asta,dar gestul conteaza,nu 🙂 ? Dupa ce am aterizat in Londra,am trecut de controlul de securitate si ne-am asezat cuminti langa banda de bagaje de cala asteptand 10-15-20-25-30-35-40 minute si bagajul nu mai venea. S-a mai blocat si banda,alta belea. Dupa lungi asteptari si nervi intinsi la maxim,am dat si de bagaj si am plecat. In parcare trebuia sa fie un prieten cu masina sa ne astepte. Nimeni de nicaieri. Sun. Spune ca ajunge in 5 minute. Fie. Am asteptat atatea ore,nu mai astept 5 minute?! Doar ca de la 5 minute am ajuns la aproape o ora iar 🙂 . Fie , din nou. Mai bine mai tarziu decat prea devreme , mai bine incet si sigur.

A fost o zi grea. Despartirile de cei dragi dor , asteptarea in aeroport enerveaza,incompetenta deranjeaza. Dar ce sa-i faci,mergem inainte ca inapoi nu se poate.

Voi posta mai des de acum pentru ca s-a cam terminat cu plimbarile, de acum doar munca – casa si invers. Ne auzim curand!

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.